rusrazvan86
99 poze   2397 vizite

Descrierea Rasei Urias Gri German

Descrierea Rasei Urias Gri German

Iepurii din rasa uriasul gri german au ca strămoşi uriaşii belgieni, rasă care s-a format potrivit unor specialişti în domeniu prin anul 1885, în Belgia. Ulterior uriaşul belgian a fost introdus în Germania, iar crescătorii germani au încrucişat iepurii belgieni cu rasele locale din Germania şi au obţinut o nouă rasă "Uriaşul gri german" care treptat a devenit una din cele mai populare rase din lume şi cea mai grea rasă de iepuri.
Greutatea normală a uriaşului german este de 7 kg. Greutatea minimă este de 5,5 kg. Greutatea maximă este teoretic nelimitată. Sunt indivizi care depăşesc 10-11 kg, însă aceştia sunt mai rar întâlniţi.
Forma corpului - Lungimea corpului este de aproximativ 72 cm, însă sunt şi exemplare cu lungimi mai mari, chiar de 1 metru. Corpul este mare şi alungit. Membrele posterioare sunt puternice, largi şi amplasate paralel cu corpul. Membrele anterioare trebuie sa fie puternice şi sprijinite pe un deget. Crupa este musculoasă şi bine îmbrăcată în muşchi. Coada este purtată în sus.
Părul - este foarte dens şi are o lungime de aproximativ 4 cm. Urechile sunt bine acoperite cu păr.

Cap şi urechi - Capul este mare, cu frunte largă, obrajii puternici cu o suprafaţă bine dezvoltată.
Urechile sunt foarte puternice, groase, cărnoase, purtate în sus şi bine îmbrăcate în păr. Lungimea lor este de obicei aproximativ un sfert din corp. Lungimea ideală a urechilor este de 20 cm, însă sunt indivizi care au urechi lungi chiar de peste 23 cm. Lungimea minimă a urechilor este de 17 cm.
Culoarea - Uriaşul gri german poate avea diferite nuanţe de culoare. Astfel, cea mai intâlnită culoare este aguti şi gri fier. Sunt prezente şi alte culori precum galben, albastru, chinchilla, negru, însă mai rar.

Prolificitate şi întreţinere
Iepuroaicele sunt bune mame şi fată de obicei 6-8 pui. Uriaşul gri german fiind o rasă grea se recomandă să fie întreţinută pe strat de paie sau fân mai ales adulţii întrucât sunt predispuşi să facă bătături.

Lipsa laptelui la iepuroaică - O problemă gravă
Deseori în practicarea creşterii iepurilor ne întâlnim cu tot felul de probleme. Una din problemele care apar privind creşterea puilor de iepure imediat după fătare este lipsa laptelui la femela-mamă.Este o problemă foarte gravă deoarece poate duce la mortalitate foarte mare sau chiar a tuturor puilor nou-născuţi.
De obicei laptele lipseşte în primele 4-5 zile de la fătare sau este prea puţin. Cauzele care provoacă lipsa lactaţiei nu sunt întotdeauna pe deplin lămurite sau cunoscute, de cele mai multe ori necunoscându-se cauza aceste probleme. Cert este că atât pe perioada dinaintea fătării cât şi după fătare crescătorul trebuie să asigure femelei o hrănire corespunzătoare. Cauzele care pot provoca o lipsă a lactaţiei sau o lactaţie foarte slabă încât femela să nu poată asigura necesarul de hrană puilor nou-născuţi pot fi următoarele: femela este prea tânăra şi nu este suficient de dezvoltată, existenţa unor infecţii care împiedică secreţia glandelor mamare, administrarea unor medicamente în timpul sarcinii sau după sarcină care pot să afecteze producţia de lapte, lipsa unei hrăniri adecvate poate deasemenea influenţa prezenţa laptelui, stresul uneori poate fi o cauză.
În cazul în care crescătorul observă ca puii după 2-3 zile sunt neliniştiţi şi nu sunt viguroşi, au pielea cutată şi sunt cu burţile supte, va trebui să se scoată femela afară din cuşcă şi să o palpeze cu mâna pe glandele mamare iar dacă observă că acestea nu sunt suficient de voluminoase înseamnă că este posibil ca acestea să nu secrete lapte. Ce se poate face în acest caz?
În primul rând se va observa dacă femela are poftă de mâncare, va elimina anumite medicamente dacă acestea sunt administrate femelei, va controla starea generală de sănătate şi va suplimenta hrana cu suculente, ca de exemplu morcovi, mere, lucernă verde sau orice suculente care dezvoltă lactaţia, dar va avea grijă la proporţia administrată deoarece nu trebuie exagerat cu acestea, putând provoca grave probleme de digestie gen, diaree, constipaţie, balonare, etc. Se va administra vitamine şi minerale în apă sau în furaje. Pentru a preveni aceste probleme privind lactaţia înainte de fătare cu o săptămână sau chiar 2 săptămâni este recomandat a se administra iepuroaicei gestante suculente şi vitamine dar în cantităţi destul de mici şi treptat se vor mări cantitaţile, pentru ca femela să se obişnuiască cu noua alimentaţie. Pe lângă suculente iepuroaica trebuie să primească şi destule concentrate şi fân de lucernă pentru ca suculentele să nu creeze tulburări digestive.



Albumul selectat nu contine nici o poza.








Comentarii album • 1
Nume:



sever69 26 septembrie 2013  
buna
Răspunde Raportează
Trimite mesaj Înapoi Nu poți trimite un mesaj fără conținut! Nu este permisă folosirea de cod HTML in mesaje. Mesajul nu a fost trimis din motive de securitate. Va rugam sa ne contactati prin email pe adresa office@sunphoto.ro Mesajul nu a fost trimis din motive de posibil spam. Va rugam sa ne contactati prin email pe adresa office@sunphoto.ro Mesajul nu a fost trimis din motive de posibil spam. Ati trimis prea multe mesaje in ultimul timp. A apărut o eroare în timpul trimiterii mesajului. Vă rog încercați din nou. Mesajul a fost trimis.